Dependența de canabis

Ce este dependența de canabis

Canabisul, numit uneori marijuana, provine din planta de canabis. Aceasta conține THC, o substanță care poate modifica temporar starea de spirit, gândirea și felul în care este percepută realitatea. Efectele diferă în funcție de cantitatea consumată, concentrația de THC, forma produsului, vârstă, starea de sănătate, experiența persoanei și folosirea altor substanțe.

Dependența nu poate fi recunoscută după un singur episod și nici stabilită doar din ceea ce observă familia. Un semnal important este pierderea controlului. Persoana ajunge să consume mai mult sau pentru mai mult timp decât intenționa. Poate dori să reducă ori să oprească, dar încercările repetate nu au rezultatul dorit. Consumul zilnic sau aproape zilnic este asociat cu un risc mai mare, însă frecvența nu stabilește singură diagnosticul.

Semne care pot apărea după consum

• perceperea diferită a timpului sau a realității;
• dificultăți de atenție, gândire și memorare;
• mișcări mai puțin coordonate;
• apetit crescut;
• relaxare sau veselie neobișnuită;
• iritabilitate, neliniște, anxietate ori teamă;
• panică, halucinații sau paranoia;
• puls crescut sau probleme de respirație.

Paranoia înseamnă o neîncredere puternică și nejustificată, uneori însoțită de impresia că alte persoane vor să facă rău. Halucinațiile înseamnă că persoana vede sau aude lucruri care nu există în realitate. Aceste manifestări sunt mai probabile după cantități mari, produse cu mult THC sau la persoanele cu experiență redusă de consum.

Foițele, pipele, dispozitivele de vapare sau alte obiecte pot sugera folosirea canabisului, dar nu dovedesc dependența. Sunt mai importante schimbările persistente: consumul mai mare decât era planificat, încercările nereușite de oprire și continuarea în ciuda consecințelor asupra sănătății sau vieții zilnice.

Produsele nu au toate aceeași putere. Uleiurile și extractele foarte concentrate pot transmite rapid o cantitate mare de THC, crescând riscul efectelor nedorite. Produsele comestibile își fac efectul mai târziu. Persoana poate consuma din nou înainte să simtă efectele primei cantități și poate ajunge astfel la o expunere mai mare.

Contează tiparul complet, nu un singur indiciu. O evaluare profesională poate analiza consumul, încercările de oprire și efectele asupra vieții, fără etichete și fără concluzii bazate doar pe aparențe.

Cum poate afecta canabisul sănătatea

Pe termen scurt, canabisul poate afecta atenția, memoria, gândirea, percepția timpului și coordonarea corpului. Persoana poate lua mai greu decizii și își poate controla mai puțin precis mișcările. Aceste efecte pot deveni periculoase în timpul conducerii, folosirii utilajelor sau al altor activități care cer atenție și coordonare.

Cantitățile mari, produsele cu mult THC și experiența redusă de consum sunt asociate mai des cu teamă intensă, panică, halucinații și episoade psihotice temporare. Într-un episod psihotic, persoana poate pierde legătura cu realitatea, poate vedea sau auzi lucruri inexistente ori poate deveni profund suspicioasă.

Consumul frecvent sau în cantități mari a fost asociat cu dificultăți de învățare, memorie, atenție, limbaj și prelucrare a informațiilor. Adolescenții au nevoie de atenție specială, deoarece creierul lor este încă în dezvoltare. Folosirea canabisului a fost legată de apariția mai timpurie a psihozei la persoanele cu o predispoziție moștenită și de agravarea manifestărilor celor care au deja o tulburare psihotică. Asocierea nu înseamnă că fiecare consumator va dezvolta o asemenea problemă.

Fumul de canabis conține multe dintre toxinele și substanțele iritante întâlnite în fumul de tutun. Fumatul de lungă durată este asociat cu inflamarea căilor respiratorii, trecerea mai dificilă a aerului și bronșită cronică. Cercetările au găsit și o asociere între folosirea produselor din canabis și o probabilitate mai mare de cancer în zona capului, gâtului sau faringelui, mai ales în cazul fumatului. Influența tutunului consumat în paralel poate fi greu de separat.

Imediat după consum pot crește pulsul și tensiunea arterială. Folosirea îndelungată a fost asociată cu accident vascular cerebral, infarct și tulburări ale ritmului inimii. Nu este clar în ce măsură canabisul reprezintă cauza directă sau contribuie împreună cu tutunul, alte substanțe și problemele de sănătate existente.

Consumul intens și de durată poate fi urmat de episoade repetate de greață, vărsături și dureri abdominale. Dușurile fierbinți pot calma temporar manifestările unor persoane, dar problema poate reveni și poate necesita îngrijire medicală.

Produsele comestibile trebuie păstrate astfel încât copiii să nu ajungă la ele. Ingerarea accidentală poate provoca o stare gravă și poate duce la spitalizare. În timpul sarcinii, consumul a fost asociat cu naștere prematură, greutate mică la naștere și alte rezultate nefavorabile pentru copil.

Ce se poate întâmpla după reducerea sau oprirea consumului

Unele persoane constată că le este greu să reducă sau să oprească folosirea canabisului, chiar dacă își doresc acest lucru. Încercările repetate și nereușite de a controla consumul reprezintă un semnal important al unei posibile probleme. Această dificultate nu înseamnă lipsă de voință și nu ar trebui folosită pentru a rușina persoana.

Termenul „sevraj” descrie manifestările care pot apărea după reducerea sau oprirea unei substanțe folosite în mod repetat. Totuși, nu orice stare neplăcută apărută în această perioadă este provocată automat de canabis. Pot conta somnul, stresul, sănătatea mintală, bolile existente și folosirea simultană a altor substanțe.

Pentru a înțelege situația, este util să observi când a început starea neplăcută, cât de intensă este, cum evoluează și cât de mult afectează activitățile zilnice. Dacă persoana revine la consum pentru a opri disconfortul, nu mai poate funcționa în mod obișnuit sau se simte tot mai rău, este potrivită o evaluare profesională.

În cazul consumului mai multor substanțe, manifestările pot avea cauze diferite și pot fi mai greu de interpretat. Informațiile sincere despre ce s-a consumat, cât de des, în ce cantitate și când a avut loc ultima utilizare îl ajută pe specialist să înțeleagă mai bine situația. O evaluare nu se bazează doar pe o listă de simptome găsită online.

Evaluarea situației

Primul pas poate fi o discuție profesională despre consum și despre efectele lui. Pot fi clarificate frecvența, durata, forma produselor, concentrația cunoscută, situațiile în care sunt folosite și încercările anterioare de reducere. Contează și efectele asupra sănătății, somnului, relațiilor, școlii, muncii și activităților obișnuite.

Este important să fie menționată folosirea altor substanțe, deoarece aceasta poate schimba riscurile și poate face manifestările mai greu de interpretat. Evaluarea diferențiază între o reacție severă izolată, un consum ocazional și un tipar persistent în care persoana pierde controlul. Nici frecvența consumului, nici un singur semn observat de familie nu sunt suficiente pentru stabilirea diagnosticului.

Sprijinul psihologic

În cadrul orientării profesionale poate fi discutată nevoia de sprijin psihologic. Conversațiile se pot concentra asupra contextului consumului, consecințelor observate și obstacolelor apărute la încercările de schimbare. Forma concretă a sprijinului trebuie aleasă în funcție de situația, nevoile și preferințele persoanei. Informațiile generale nu pot stabili dinainte ce abordare este potrivită într-un caz individual.

Recuperarea structurată

Organizarea recuperării înseamnă stabilirea unor pași clari și urmărirea evoluției în timp. Obiectivele pot fi discutate după evaluarea nevoilor și a riscurilor, nu impuse din exterior. Dacă apar dificultăți sau consumul continuă, situația poate fi analizată din nou. Scopul este înțelegerea obstacolelor și clarificarea pasului următor, nu etichetarea persoanei drept un eșec.

Rolul familiei

Familia poate fi inclusă în discuțiile despre schimbare dacă persoana acceptă și dacă implicarea este potrivită situației. Comunicarea calmă și descrierea faptelor observate păstrează mai ușor dialogul decât acuzațiile sau rușinarea. Apropiații pot oferi sprijin practic și emoțional, dar nu trebuie să stabilească singuri diagnosticul sau să preia rolul specialistului.

Prevenirea revenirii la consum

Revenirea la consum poate fi discutată fără a anula pașii făcuți anterior. Este util să fie analizat ce s-a întâmplat înaintea episodului și ce consecințe au urmat. Un „declanșator” este o situație, un loc, o stare sau un context asociat de persoană cu dorința de a consuma.

Planificarea poate clarifica pe cine contactează persoana când întâmpină dificultăți și cum reia sprijinul după un episod de consum. Detaliile trebuie adaptate fiecărei situații. Un asemenea cadru nu garantează rezultatul, dar poate organiza reacția la dificultăți și continuarea procesului de schimbare.

Când și cum să ceri ajutor

Merită să ceri ajutor dacă nu reușești să reduci consumul, folosești mai mult decât plănuiai sau continui în ciuda problemelor de sănătate și a consecințelor asupra relațiilor, școlii ori muncii. Nu trebuie să aștepți ca situația să devină gravă.

Pentru prima discuție, poți nota cât de des consumi, ce formă folosești, în ce situații apare consumul și ce s-a întâmplat la încercările de oprire. Menționează și celelalte substanțe folosite. Pentru navigare generală poți consulta pagina despre dependența de droguri ilegale sau, dacă există consum combinat, pagina despre policonsum.

Dacă ești apropiatul persoanei, alege un moment în care aceasta nu se află sub influență. Descrie calm schimbările concrete observate. Evită etichetele, amenințările și confruntarea agresivă. Ascultă răspunsul și propune un pas concret, fără să pretinzi că știi deja diagnosticul.

Când este o urgență

Sună la 112 dacă persoana are probleme grave de respirație, prezintă o alterare severă a stării de conștiență și nu poate fi trezită, pierde sever contactul cu realitatea sau există un pericol imediat pentru ea ori pentru cei din jur. Nu o lăsa să conducă și nu încerca să gestionezi singur o situație periculoasă.